Strugurii

Muscat Ottonel

Muscat Ottonel este un soi de struguri de origine franceză care s-a extins în diverse podgorii din România, pe o suprafață totală de circa 8.000 hectare. Vinurile obținute din această varietate sunt albe, seci, dulci sau demidulci. Au o tărie alcoolică de circa 11,5-12%. Vinul Muscat Ottonel se caracterizează printr-o culoare galben-pai, cu o aromă tipică de muscat care evoluează prin învechire de scurtă durată într-un buchet foarte complex, prin gust fin și delicat.

 

Sauvignon Blanc

Originea strugurilor Sauvignon blanc se găsește în vestul Franței, pe valea Loirei și în regiunea Bordeaux. La un moment dat în secolul XVIII soiul a fost hibridat cu Cabernet Franc dând naștere soiului Cabernet Sauvignon în Bordeaux. În pofida numelor asemănătoare Sauvignon blanc nu are nicio relație cunoscută de rudenie cu mutația Sauvignon Rosé care se cultivă în valea Loirei, în Franța.

Se cultivă, de secole, în Franța. În România este răspândit în 41 de centre viticole, printre care podgoriile Drăgășani, Ștefănești, Alba Iulia. În Republica Moldova se cultivă în Purcari. Sec, demisec sau dulce, Sauvignon blanc este un vin cu multă viață, plăcut, acid și aromat.În mare parte vinul este consumat in primul sau al doilea an de la roadă. După câțiva ani de păstrare în butoaie și butelii, buchetul și gustul se apropie de cele ale pepenelui galben.

Sauvignon blanc este un vin sec sau demisec, cu o culoare galbena cu reflexe verzui strălucitoare. Are aromă destul de intensă, amintind-o pe cea de iasomie sau de mirosul florilor de viță-de-vie. După o perioadă de păstrare, o parte din aromă este estompată și înlocuită de un buchet complex de învechire, care-i accentuează unicitatea. Gustul este fructuos, cu multă prospețime, învăluit într-o aromă-buchet care îl face plăcut și tentant. Când vinul se obține printr-o macerare peliculară, însoțit de o fermentare dirijată, vinul își intensifică culoarea și devine mai corpolent.

 

Feteasca Alba

Feteasca albă este un soi de struguri tradițional românesc, cultivat în majoritatea podgoriilor, în special în Moldova și Transilvania. Vinurile obținute sunt seci sau demiseci, cu un conținut moderat de alcool (11,5-12%), aciditate și zahăr și o finețe naturală.

 

Chardonnay

Denumirea soiului Chardonnay vine de la comuna franceză Chardonnay departamentul Saône-et-Loire din Burgundia, unde de secole se strâng roade bogate.

Soiul a pătruns în sortimentul românesc în perioada postfiloxerică. Se cultivă cu cele mai bune rezultate pe solurile calcaroase din podgoria Murfatlar și Purcari, Republica Moldova, dar merită să fie extins în mai multe regiuni, mai ales în Muntenia și Oltenia. Se bucură de o foarte bună apreciere vinurile seci de Chardonnay, caracterizate prin finete și aromă discretă. În condițiile speciale ale podgoriei Murfatlar, din soiul Chardonnay se obțin vinuri demidulci și dulci cu însușiri complexe de aromă și buchet, ce evoluează bine prin învechire la sticle.

Analiza modernă a amprentei ADN, efectuată la Universitatea Davis din California, arată că Chardonnay este rezultatul unei încrucișări între soiurile de struguri Pinot Blanc și Gouais blanc. Se crede că romanii au adus Gouais blanc din Balcani și fiind cultivați pe scară largă de către țăranii din estul Franței alături de strugurii aristocratici francezi Pinot Blanc s-a creat posibilitatea de încrucișare a acestor struguri. Având în vedere că cei doi părinți s-au îndepărtat genetic, au apărut o serie de hibrizi carea au fost selectați pentru înmulțire în continuare. Această încrucișare „de succes” pe lângă Chardonnay a mai adus și fratele său Aligote și alte soiuri.

Chardonnay sec este un vin elegant, cu o aromă florală distinctă și se recomandă a fi servit rece alături de preparate din pește, crustacee sau specialități din fructe de mare.
Vinul este catifelat, suav, tandru, cu aromă ce aminteste untul.
Chardonnay unul din cele trei varietăți de struguri folosite cel mai des în producerea șampaniei, alături de Pinot Noir și Pinot Meunier.

 

Cabernet Sauvignon

Cabernet Sauvignon este soiul cu cea mai largă răspândire în rândul celor cinci varietăți dominante din districtele Medoc și Graves ale regiunii franceze Bordeaux, precum și cel mai de succes vin roșu produs în California. În România se cultivă îndeosebi în podgoriile Dealu Mare, Odobești, Miniș-Măderat, Murfatlar,Banat – Silagiu.Considerat  mult timp ca fiind un soi antic, studiile genetice recent realizate la Davis University of California au arătat faptul că soiul Cabernet Sauvignon este de fapt un urmaș hibrid al soiurilor Sauvignon blanc și Cabernet franc.

Boabele de Cabernet Sauvignon sunt mici, sferice, cu o peliculă groasă și foarte dură. Această duritate face ca strugurii să fie relativ rezistenți la boli și stricăciuni, trecând de ploile de toamnă fără prea mari pagube. Este un soi cu maturizare medie spre târzie. Aceste caracteristici, împreună cu aroma sa atrăgătoare au făcut din Cabernet Sauvignon unul dintre cele mai populare varietăți de vin roșu din lume.

Zonele ideale pentru un soi Cabernet Sauvignon de calitate sunt cele de temperatură cald-moderat, regiunile semi-aride ce oferă o perioadă de maturizare mai lungă, și solurile seci, nu foarte fertile.

Cabernet Sauvignon este soiul de vin ideal când vine vorba de îmbunătățirea calităților prin îmbătrânire. Cu trecerea timpului, aroma sa distinctă de stafidă neagră poate dezvolta un buchet cu nuanțe de cedru, violete, piele sau tabac și aroma puternică de tanin se va înmuia astfel considerabil.

De obicei, vinurile Cabernet Sauvignon au un miros de stafidă neagră, cu un iz de ardei gras verde, variind în intensitate funcție de condițiile climatice, practicile viticultorilor și tehnicile de vinificație. Climatul și perioada culesului, care sunt fie prea reci sau prea călduroase, solurile bogate și fertile, prea puțină expunere solară, culesul precoce și macerarea prelungită sunt factori ce pot duce la un caracter vegetativ, prea puțin fructuos al vinului astfel obținut. Valoarea sa gustativă se intensifică după minim 18 luni de păstrare.

Când este gustat, Cabernet Sauvignon poate avea vioiciune și chiar o tentă de opulență, deși de obicei încheie cu o astringență fermă. Aromele cel mai des menționate de degustători sunt:

  • Fruct: stafidă neagră,afine, cireașă neagră
  • Stejar (ușor):vanilie, cocos, lemn dulce
  • Vegetal: ardei gras verde,sparanghel, măslină verde
  • Stejar (dur):stejar, fum, pâine prăjită, smoală
  • Condimentat:ghimbir, ardei iute verde, ardei iute roșu
  • Vârstnic: cedru, tabac,mosc, ciupercă, pământ, piele

Adevărata valoare a vinurilor Cabernet Sauvignon (ca și majoritatea vinurilor) se observă atunci când sunt servite alături de alte alimente. Se consumă preferabil după o îmbătrânire de 5 – 10 ani, la o temperatură de 16 – 18 grade Celsius, în general la carne roșie, fripturi sau grătar în sânge, mâncăruri grase, gâscă, piept de rață, miel, paste cu sos, midii, brânzeturi puternic aromate, salate de legume amărui, mâncăruri cu sos concentrat de tomate și ciocolată (de preferat neagră, amăruie).

Pinot Noir

Pinot Noir este un soi nobil de viță de vie (Vitis Vinifera), un strugure de culoare roșie folosit în general în procesul de producere al vinului cu același nume[1]. Acesta crește în mai multe zone geografice de pe glob, însă este asociat în special cu regiunea Côte-d’Or, din Bourgogne, Franța, unde se produce unul dintre cele mai de calitate (dar și scumpe) vinuri din lume.

Pinot Noir este unul dintre cele mai vechi soiuri de struguri din lume și a fost denumit după forma de con de pin pe care o are înainte de a fi cules. O altă variantă susține faptul că a fost denumit dupa familia Pinot, al cărei arbore genealogic datează în urmă cu peste 2000 de ani.

Pinot Noir este un strugure genetic instabil, ceea ce înseamnă că se modifică foarte ușor, fapt care are ca rezultat dificultatea menținerii constante a parametrilor săi. Se estimează că există în lume peste 1000 de clone diferite ale familiei Pinot. Unele dintre acestea au devenit cunoscute ca varietăți independente: Pinot Blanc, Pinot Gris, Pinot Meunier.

Instabilitatea sa genetică în combinație cu condițiile meteorologice pretențioase, cerute de această varietate, face din Pinot Noir un strugure dificil de crescut și întreținut, chiar și pentru cel mai experimentat oenolog.

Din considerentele de mai sus, aroma vinului produs din Pinot Noir este schimbătoare. Când este tânar, oferă simple caracteristici de cireșe, prune și căpșuni (fructe roșii, coapte). Pe măsură ce devine mai matur, caracteristicile sale devin mai complexe, incluzând stafide, fân, tutun, piele, ciuperci sau piper negru. Culoarea sa este de un roșu-maroniu plăcut și transparent.

În general, vinul Pinot Noir nu se recunoaște prea ușor, el neavând o anume aromă caracteristică a soiului. Este un vin fin, amplu, rotund, moale, de obicei alcoolic (12-13 %) și cu o culoare rubinie ce nu exceleaza în intensitate. Se recomandă ca vinul Pinot Noir să fie învechit 1-2 ani la vas și 3-4 ani la sticlă.[1]

Face o pereche ideală cu carnea de miel (prăjită sau fiartă), rață, fazan, și paste făinoase de origine italiană (fără sosuri prea picante, care tind să accentueze conținutul de alcool). Este renumit ca ingredient pentru celebrul Coq au vin francez (pui fiert în vin roșu).

Merlot

Merlot este un soi de struguri folosit la producerea vinurilor roșii de masa de marca si cupaj.

Este un soi de origine franceză, cultivat la început în Bordeaux, actual foarte răspîndit în diferite zone viticole din lume.

Strugurii sunt de mărime mijlocie; piramidali, aripaţi, mai mult sau mai puţin dispersaţi, cu peduncul de culoare verde sau roz. Bobiţele – de dimensiuni medii, rotunde, de culoare albastră-violetă cu strat de pruină; pieliţa are o densitate mijlocie; pulpa suculentă, dulce, cu gust solonaceu.

Soiul Merlot este rezistent la temperaturi joase și secetă; în anii cu temperatură scăzută se coace mai bine decât Cabernet Sauvignon, iar în anii cu temperaturi ridicate acumulează mai mult zahăr.

La fel ca și Cabernet Sauvignon, este unul din cele mai răspândite și populare soiuri de struguri și se cultivă în majoritatea regiunilor viticole din lume.

Din strugurii soiului Merlot se obţine un vin deosebit de fin, de o culoare roşie-rubinie cu un gust caracteristic şi aromă de fructe. Ca regulă vinul este de o aciditate scăzută. Cupajarea cu soiurile din grupul Cabernet duce la sporirea calităţilor gustative.

Feteasca Neagra

Fetească neagră, considerat de specialiști rubinul vinurilor românești (Pușcă I., 2006), este unul dintre cele mai vechi soiuri autohtone, fiind cultivat doar în spațiul românesc de peste 2.000 de ani. S-a născut dintr-o selecție populară din vița sălbatică de pădure (Vitis vinifera ssp. sylvestris), cultivată de daci între Carpați și Nistru. Mai exact, se pare că acest soi își are originea pe valea râului Prut, în jurul localității Uricani din județul Iași, unde s-au găsit semințe datând din acea perioadă. Soiul însă s-a extins, treptat, din podgoriile din Moldova către podgorii mai însorite, cum ar fi Cotești, Dealu Mare, Ștefănești-Argeș și în județul Mehedinți, unde, condițiile termice superioare au contribuit la obținerea unor vinuri de înaltă calitate. În aceste noi condiții de climă și de sol, Feteasca neagră a ajuns chiar să depășească calitativ, în anii favorabili culturii, vinul obținut din soiul francez Cabernet Sauvignon, considerat ”regele vinurilor roșii”. În prezent, Feteasca neagră este cultivată de către majoritatea cramelor românești.
Fetească neagră este unul dintre puținele soiuri dacice care mai există astăzi în cultură. Acest fapt se datorează și rezistenței mari la ger și la secetă, cât și calității superioare a vinurilor roșii obținute.
Strugurii sunt de mărime mijlocie, au o formă cilindrică sau cilindro-conică, regulată, boabele sunt de formă sferică, așezate des pe ciorchine.

Pielița are o grosime mijlocie, de culoare roșu-închis, aspect negru-albăstrui, acoperită cu pruină, cu pulpă zemoasă, necolorată. Soiul dă producții de aproximativ 8-10 t/ha, dar este pretențios la tehnologia de cultură. Ajunge la maturitate deplină în cea de-a II-a parte a lunii septembrie, acumulând 200-220 g/l zaharuri. Tăria alcoolică a vinului este de 12-12,5% vol. În cazul în care strugurii sunt recoltați mai târziu, pot ajunge până la 260-270 g/l zaharuri, iar vinul poate ajunge la o tărie alcoolică de până la 14% vol. În general, vinurile de Fetească neagră sunt seci, dar se pot obține și vinuri demiseci sau chiar demidulci.
În prezent, este considerat de unii specialiști drept ”port-drapelul vinurilor roșii românești”.